ECDC a publicat pe 23 aprilie noul raport de risc COVID-19 la nivel european 

ECDC a publicat pe 23 aprilie noul raport de risc COVID-19 la nivel european 

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat pe 23 aprilie 2020 noul raport de risc la nivel european, care cuprinde, printre altele, recomandări de eliminare treptată a izolării populației.

În perioada 31 decembrie 2019 – 22 aprilie 2020, au fost raportate 2.524.812 de cazuri de COVID-19 în întreaga lume, dintre care 177.780 de decese. Din numărul total de cazuri, 988.241 au fost raportate de ţări EU/EEA şi UK, inclusiv 105.064 decese, scrie ECDC, conform site-ului Centrului Naţional de Statistică şi Control al Bolilor Transmisibile (cnscbt.ro).

Distanţarea socială fizică îşi arată efectele pozitive

Pandemia de COVID-19 reprezintă o ameninţare fără precedent pentru ţările EU/EEA şi UK, în care transmiterea pe scară largă a virusului în comunitate se înregistrează deja de câteva săptămâni. În acelaşi timp, a crescut numărul de raportări de izbucniri de COVID-19 în centre de îngrijire pe termen lung din toată Europa, cu mortalitate asociată, fapt care subliniază o dată în plus vulnerabilitatea extremă a persoanelor vârstnice din aceste tipuri de centre şi numai.

Absenţa unui tratament eficient sau a unui vaccin, combinată cu o creştere exponenţială a numărului de cazuri la finalul lunii februarie, au determinat multe ţări să implementeze intervenţii ne-farmaceutice de tipul izolării la domiciliu (recomandată sau impusă) şi măsuri de distanţare socială fizică, precum anularea adunărilor în masă, închiderea instituţiilor de educaţie sau a spaţiilor publice.

Abordarea a redus transmiterea, iar incidenţa bolii în EU/EEA şi UK a scăzut cu 18% din data de 8 aprilie 2020. În 20 de ţări EU/EEA valul iniţial de transmitere pare să fi depăşit vârful, aspect care reiese din scăderea numărului de cazuri noi raportate. În ciuda acestui fapt, măsurile instituite s-au dovedit foarte perturbatoare pentru societate, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Din acest motiv există un interes deosebit în definirea unei abordări solide pentru ajustarea măsurilor şi ieşirea treptată din faza de izolare la domiciliu.

Raport de risc: Distribuţia cazurilor noi de COVID-19 raportate zilnic de ţările din EU/EEA şi UK la 22 aprilie 2020

Specialiştii avertizează, însă, că ridicarea prea rapidă a acestor măsuri, fără un sistem corespunzător de monitorizare şi nesusţinut de un sistem de sănătate funcţional, poate provoca o reapariţie bruscă a transmiterii comunitare susţinute.

Cum pot Statele Membre să minimizeze impactul COVID-19?

“The Joint European Roadmap towards lifting COVID-19 containment measures” abordează problema oferind un cadru pentru un plan de redresare economică şi socială a UE, cu acţiuni de sănătate publică în centrul său. Scopul general al evaluării rapide de risc este să ofere Comisiei Europene şi Statelor Membre un set de obiective de sănătate publică şi de consideraţii pentru criterii epidemiologice:

1. Obiective de sănătate publică

  • Reducerea morbidităţii, a severităţii bolii şi a mortalităţii, prin măsuri ne-medicale proporţionate, cu accent pe protejarea grupurilor vulnerabile (la risc înalt), până când vor fi disponibile vaccinuri eficiente, tratamente şi medicamente.
  • Limitarea şi controlul circulaţiei virusului în populaţia generală, în prezent (prin aplatizarea curbei) şi pentru anii viitori, pentru a menţine numărul de noi infectări cu SARS-CoV-2 la niveluri gestionabile pentru sistemul de sănătate şi a face posibilă dobândirea graduală a imunităţii populaţiei.

2. O strategie robustă de supraveghere epidemiologică

Aceasta va fi bazată pe îmbunătăţirea testării, monitorizarea minuţioasă şi continuă a pandemiei prin colectarea de date comparabile între statele membre, monitorizarea intensităţii şi răspândirii geografice, detectarea izbucnirilor nosocomiale, identificarea şi monitorizarea schimbărilor în grupe la risc, furnizarea de informaţie privind imunitatea populaţională specifică diferitelor grupe de vârstă, măsurarea impactului asupra sistemelor de sănătate, monitorizarea modificărilor în structura virusului şi măsurarea impactului măsurilor de atenuare (“mitigation”) şi de distanţare socială, prin intermediul unor indicatori epidemiologici şi criterii adecvate.

3. Extinderea capacităţii de testare…

…şi armonizarea metodologiilor de testare pentru raţiuni de supraveghere epidemiologică, detecţia şi izolarea rapidă a cazurilor, managementul clinic, supravegherea epidemiologică a contacţilor, protejarea grupelor la risc, evaluarea imunităţii populaţiei, stabilirea strategiilor de revenire la locul de muncă. Aceasta include alinierea metodologiilor de testare, dezvoltarea şi susţinerea capacităţii de diagnostic pentru COVID-19, instituirea schemelor de testare adecvate, de validare şi realizare a testelor serologice.

4. Un cadru pentru supravegherea epidemiologică a contacţilor

Acesta va fi bazat pe extinderea testării, depistarea activă a cazurilor şi izolarea lor, izolarea şi supravegherea epidemiologică a contacţilor cu sprijin posibil din partea unor instrumente şi aplicaţii electronice.

5. Capacitate suficientă de îngrijire şi flexibilitate în sistemul de sănătate

Măsura va include şi recuperarea capacităţii generale a acestuia (nu în relaţie cu COVID-19) şi asigurarea unui număr suficient de paturi în spitale şi în secţiile de terapie intensivă. Monitorizarea şi estimarea necesarului de resurse sunt cruciale pentru a ne asigura că sistemele de sănătate au capacitatea de a răspunde unei noi creşteri a numărului de cazuri. Prioritatea ar trebui acordată echipamentelor medicale, prevenirii şi controlului infecţiei în unităţile sanitare, a laboratoarelor şi dotărilor pentru supravegherea contacţilor, precum și resurselor umane.

5. Evaluarea răspunsului de până acum la COVID-19

Scopul este acela de a identifica cele mai bune practici şi lecţii învăţate, care ar putea consolida măsurile de răspuns viitoare. “After-action reviews (AARs)” şi “in-action reviews (IARs)” pot fi realizate pentru a evalua ambele capacităţi şi capabilităţi de implementare a strategiilor de răspuns.

6. O strategie solidă de comunicare adresată populaţiei generale şi grupelor la risc

Aceasta are rolul de a explica raţiunea care a motivat faza de izolare la domiciliu şi ajustarea măsurilor pentru comunitate.

7. Întrebări referitoare la relaxarea măsurilor de distanţare socială fizică

În situaţia actuală, în care mai multe ţări se confruntă în continuare cu o transmitere comunitară susţinută, în timp ce alte ţări planifică relaxarea măsurilor de distanţare fizică, evaluarea de risc va lua în considerare următoarele întrebări:

  • Care este riscul, la data de 22 aprilie 2020, de boală severă asociată cu infecţia cu SARS-CoV-2, în populaţia generală din EU/EEA şi UK?
  • Care este riscul, la data de 22 aprilie 2020, de boală severă asociată cu infecţia cu SARS-CoV-2, în grupe populaţionale cu factori definiţi care se asociază cu risc crescut pentru COVID-19, în EU/EEA şi UK?
  • Care este riscul de reapariţie a transmiterii comunitare susţinute în EU/EEA şi UK în săptămânile viitoare, ca o consecinţă a eliminării treptate a măsurilor de izolare la domiciliu şi de ajustare a măsurilor de distanţare fizică, fără sisteme şi capacităţi adecvate funcţionale?

Raport de risc: Distribuţia pe continente a cazurilor de COVID-19 raportate de ţările afectate până la 22 aprilie 2020 

Raport de risc: Distribuţia pe continente a deceselor cauzate de COVID-19 raportate de ţările afectate până la 22 aprilie 2020

Evaluarea de risc a ECDC se bazează pe informaţiile publicate şi disponibile până la data de 22 aprilie 2020 şi poate fi citită integral aici.

Sursa: cnscbt.ro

Citeşte şi COVID-19 – Recomandări de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Ştiri , , , , , , , , , , , , , , , ,